THE PRICE OF KNOWING

Prima jumătate a cărții pune în cifre lucrurile care circulă de obicei ca folclor de breaslă. Cele opt motive pentru care există leasingul și câte dintre ele au rezistat legislației fiscale de azi. Ce e, de fapt, un contract de leasing și cele cinci feluri în care aceleași șase drepturi se împart între părți. Un singur contract urmărit de la dobânda cotată până la randamentul acționarului, ca să se vadă unde o marjă de 269 de puncte de bază devine 129 și de ce aceeași tranzacție aduce treisprezece la sută într-un bilanț și cinci în altul.

Apoi portofoliul: ce randament rămâne după ce pui cinstit față în față riscul de valoare reziduală și riscul de credit. Contabilitatea și fiscalitatea, tratate ca două întrebări diferite, în Europa continentală, Marea Britanie, Statele Unite și Canada, care nu cad de acord la niciuna dintre ele.

A doua jumătate e ce n-a mai scris nimeni.

Ce s-a digitalizat cu adevărat în industria asta și ce doar s-a anunțat. Cine deține datele unui bun, cine are dreptul legal să le citească și în ce termene. Datele schimbă ceva doar dacă ajung la timp ca să schimbe o decizie, și acum, între finanțator și aproape tot ce ar vrea să facă cu ele, stă AI Act. Ultimele capitole duc logica asta în micromobilitate, cel mai mic bun cu cele mai bune drepturi asupra datelor, și în leasingul de artă, singurul bun care se poate scumpi.

Fiecare cifră are sursa și data ei. Unde cifrele nu sunt publice, cartea spune asta și nu estimează. Și arată de la început ce ar putea s-o contrazică.